Sunday, July 14, 2024

Județul Prahova- rezultate recensământ și perspective pentru viitor

Must Read

Conform recensământului realizat în 2022, în ultimii 11 ani, Prahova a pierdut peste 67.800 de locuitori, ceea ce reprezintă aproape cât populația municipiului Alba-Iulia (64.227) sau Tulcea (65.624). Astfel, după zeci de ani în care a fost cel mai populat județ, după municipiul București, Prahova a fost devansată de județul Iași în rândul celor mai populate județe.

Județul Prahova are în 2022 o populație de 695.117 de persoane, față de 762.886 de persoane recenzate în 2011 sau 829.945 cât s-au înregistrat în 2002. Astfel, Prahova a ajuns să aibă o populație mai mică decât s-a înregistrat la recensământul din 1966 (701.057 locuitori).

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat în județ, vârsta medie a populației a crescut la 44,2 ani, față de 41,9 ani în 2011. Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 1,8 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie, județul Prahova se plasează pe locul 34, ceea ce indică o îmbătrânire accelerată iar perspectivele nu sunt încurajatoare în condițiile în care din 2030 vor atinge vârsta pensionării primii din generația decrețeilor.

 

Rezultatele înregistrate de mediul urban

Toate orașele și municipiile din județ au înregistrat scăderi ale populației: Ploiești- 180.539 (-14,01%), Câmpina – 28.993 (-11,97%), Băicoi – 16.722 (-7%), Breaza – 14.871 (-6,64%), Mizil – 12.962 (-9,43%), Vălenii de Munte – 12.044 (-1,74%), Comarnic -11.106 (-7,22%), Boldești Scăieni – 10.298 (-7.53%), Urlați – 10.131 (-3,89%), Sinaia – 9.071 (-12,86%), Bușteni – 8.368 (-5,91%), Slănic – 4.669 (-22,62%),  Azuga – 3.901 (-12,14%)

Municipiul Ploiești, reședința de județ, a ajuns la o populație de 180.539 persoane, mai mică, decât în urmă cu zece ani, cu 29.406 persoane (14,01%). Pentru o analiză privind municipiul reședință de județ puteți citi o analiză separată aici.

Azuga a rămas în continuare cel mai mic oraș din județ (3.901 locuitori față de 4.440 locuitori în 2011). Campion la scăderi ale populației, în rândul orașelor, este Slănic, care a ajuns la  4.669 (în scădere cu 22,62% față de 2011).

Cazul particular al orașului Vălenii de Munte

Scăderile cele mai mici ale populației se înregistrează în Vălenii de Munte(-1,74%) și Urlați  (-3,89%). Cele două au o populație relativ asemănătoare și beneficiază de prezența unor multinaționale care asigură sute de locuri de muncă. Deoarece sunt cam de-al locului pot spune că am o cunoaștere mai bună asupra orașului Vălenii de Munte aș putea explica cumva această situație.

Cazul orașului Vălenii de Munte ar trebui studiat și de alte orașe. În ciuda mortalității, orașul Vălenii de Munte a reușit să aibă o scădere a populației relativ mică. Orașul a reușit să atragă resurse umane din comunele din împrejurimi, Vălenii de Munte fiind un pol pentru câteva zeci de comune din jur care depind economic, educațional și medical de acest mic centru urban.

Cum se explică totuși concret scăderea atât de mică, care e posibil după procesarea finală a datelor să iasă chiar cu câțiva locuitori în plus? În primul rând, pe raza orașului și în apropierea sa sunt 1411 agenți economici care au însumată o cifră de afaceri de 327,1 milioane euro și asigură locurile de muncă a 3.980 de persoane. Din cele peste 1400 de firme, 4 au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro (Maspex România – 183 milioane euro, Pietta Glass Working- 34,7 milioane, Binar Speed Exclusive – 32,6 milioane euro și Comis SRL – 10,3 milioane euro) și alte 20 de firme ce au între 1 și 2 milioane de euro cifră de afaceri.

Pe de altă parte, în ultimii ani administrația locală a investit în calitatea vieții locuitorilor acestui oraș. Spitalul din Vălenii de Munte a beneficiat de investiții din fonduri europene și locale de câteva milioane de euro. Condițiile din spitalul din Vălenii de Munte nu se regăsesc nicăieri în județ iar bolnavii care îi calcă pragul sunt mulțumiți de condiții. Pe de altă parte, au fost construite creșe, grădinițele și școlile existente au fost modernizate și a fost amenajat și un afterschool. Totodată, locuitorii au la dispoziție o sală de sport și un stadion modern, un centru cultural modern în care localnicii pot participa la diverse evenimente culturale, cei dornici pot participa la cursuri de reconversie profesională iar copiii au unde să își petreacă timpul liber cu diverse activități (de la actorie, dansuri, pictură  până la cursuri de chitară sau artă ceramică). Nu în ultimul rând, au fost atrase investiții și în  modul în care arată orașul. Bineînțeles nu e totul perfect și mai sunt multe de făcut, dar ca locuitor al orașului sau din împrejurimi este normal să rămâi acolo din moment ce ai cam tot ce ai nevoie.

Rezultatele înregistrate de comune

Rezultatele recensământului au scos în evidență o situație dramatică în mediul rural din județ cauzată de scăderea accelerată a numărului de locuitori. Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi, în valori relative, înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Salcia (843 locuitori, –28,0% față de populația din 2011) și comuna Jugureni (449 locuitori, –26,8% față de populația din 2011).

Conform rezultatelor oficiale provizorii, în Prahova sunt șase comune cu mai puțin de 1000 de locuitori. Cosminele (925), Lapoș (983), Talea (925), Salcia (843), Tătaru (748) și Jugureni (449) sunt cele șase comune care nu depășesc împreună 5.000 de locuitori.

Mai sunt alte 19 localități care au sub 2000 de locuitori: Secăria (1078), Ștefești (1929), Adunați (1896), Provița de Sus  (1719), Olari (1769), Gherghița (1918), Sălcile (1657), Boldești Grădiștea (1433), Gura Vadului (1979), Vadu Săpat (1528), Gornetu Cricov (1976), Ariceștii Zeletin (1038), Bătrâni (1792), Cărbunești (1450), Chiojdeanca (1510), Apostolache (1930), Călugăreni (1013), Păcureți (1754) și Șurani (1653).

Cele 25 de comune cu o populație sub 2000 de locuitori reprezintă cam 28% din numărul de comune din județ. Sunt 20 de comune cu o populație între 2000 și 4000 de locuitori iar perspectivele acestora din punct de vedere demografic nu sunt tocmai îmbucurătoare având în vedere procesul de îmbătrânire al populației. În aceste condiții nu pot să mă întreb cum mai pot exista aceste localități cu o populație sub 2000 de locuitori în contextul în care depind de bugetul național și județean pentru asigurarea cheltuielilor de existență. Până în acest moment nu există niciun partid politic care să își asume o reformă administrativă. E și greu să se întâmple asta când toate partidele se pregătesc de alegeri și nimeni nu dorește să își taie creanga de sub picioare, chiar dacă vorbim de localități atât de mici: activul de partid din rural trebuie hrănit cu funcții.

Există și excepții, comune ce au înregistrat o creștere a numărului de locuitori. În cadrul județului Prahova localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Păulești care a ajuns la o populație de 7985 persoane (cu 2099 persoane mai mult decât în 2011), comuna Târgșorul Vechi cu o populație rezidentă de 10433 persoane (cu 1316 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Blejoi cu o populație rezidentă de 9254 persoane (cu 679 persoane mai mult decât în 2011).

Dacă în 2011 erau 4 comune (Valea Călugărească-10.551, Bucov-10.388, Filipeștii de Pădure-10.358 și Măneciu-10.331) cu o populație de peste 10.000 de locuitori, în 2022 numărul acestora a ajuns la 3 (Valea Călugărească-10.096, Târgșoru Vechi-10.433, Bucov-10.787). La recensământul din 2011 comunele Măneciu (9.642, -6,67%) și Filipeștii de Pădure (9.736, -6,01%) aveau peste 10.000 de locuitori și au ajuns la peste 9.000 de locuitori. Distanța față de centrele economice și condițiile administrative și sociale (educție, sănătate, cultură etc) din ultimii 10 ani din aceste comune nu au mai menținut și atras locuitori astfel încât aceste comune să rămână la peste 10.000 de locuitori. Rămâne de văzut dacă cele două localități vor reuși să atragă și să mențină companii puternice care să furnizeze locuri de muncă bine plătite și să crească calitatea vieții prin investiții în educație, sănătate, infrastructură și posibilități de petrecere a timpului liber.

Singurele localități rurale a căror număr de locuitori a crescut sunt Bănești (5.426, +3,55%), Târgșoru Vechi (10.433, +14,43%), Blejoi (9.254, +7,92%), Păulești (7.985, +35,66%), Bucov (10.787, +3,84%) și Plopu (2.390, +1,31%). Creșterea demografică din aceste localități nu are la bază niciun secret, se bazează exclusiv pe canibalizarea Ploieștiului și/sau a Câmpinei (în cazul Băneștiului), fenomen ce se întâmplă pe lângă majoritatea reședințelor de județ.

Context economic

Cu un PIB de 40,9 miliarde de lei (conform datelor din 2021), Prahova este a cincea economie a țării, după București, Cluj, Timiș și Constanța. Această poziționare nu este motiv de bucurie, căci vorbim de un un regres. Până în 1995, exceptând Capitala, Prahova a fost cel mai dezvoltat județ din țară, cu o contribuție la PIB-ul național de 4,1%, față de 3,9%, în prezent. Dacă analizăm PIB-ul nominal, județul Prahova (10.820 euro) se situează pe poziția a noua, sub media națională (11.527 euro). Județele care au înregistrat indici superiori județului Prahova sunt Municipiul Bucureşti, Cluj, Timiș, Braşov, Ilfov, Constanţa, Sibiu, și Alba.

Reculul înregistrat de economia județului a fost cauzat de prăbușirea coloșilor industriali care aveau legătură cu industria extractivă și de prelucrare. Cu toate că aceste mari companii s-au redimensionat și au fost înlocuite de cele 14 parcuri industriale tot nu a fost suficient să atragă investiții consistente. Parcurile industriale nu au creat mecanismele prin care județul să-și recapete statutul și forța de altădată, acestea au generat de cele mai multe ori locuri de muncă slab plătite județul pierzând cursa cu alte zone ce au centre urbane mari ce au avantajul proximității de granița de vest și a unor universități mai mari decât UPG și mai diverse.

Prahova a fost și a rămas un județ industrializat. Principalele ponderi le dețin industria extractivă, de prelucrare a țițeiului (3 din cele cinci rafinării din România sunt în Prahova), industria alimentară, a băuturilor, a tutunului și industria de mașini și echipamente. În județ își desfășoară activitatea 74.595 de firme (3,17% din numărul total național), din care 1.908 (7,88%) au capital străin, provenit din 82 de țări. Cifra de afaceri cumulată a firmelor prahovene a urcat, în 2022, până la 14,8 mld. euro. Structura economică, după ponderea cifrei de afaceri (la nivelul anului 2021), indică următoarea ordine: comerț-48,18%, industrie – 28%, servicii – 12,66%, construcții – 7,18%, agricultură – 2,22%, turism – 1,11%, cercetare-dezvoltare Hi Tech – sub 0,58%.

În ciuda puterii economice a zonei, nivelul mediu salarial este destul de scăzut față de județele fruntașe ale țării. Nu e de mirare atâta vreme câtă vreme sectoare economice unde veniturile sunt reduse (comerț, servicii, agricultură, turism) au o pondere importantă în economia județului. La nivel național, Prahova să ocupe locul 8, în privința veniturilor, cu un salariu mediu de 3.656 lei, rămânând în urma unor județe precum Cluj, Timiș, Iași, Sibiu sau Ilfov. Dacă am putea elimina salariile ridicate din industria extractivă județul ar fi mult mai jos din punct de vedere al venitului realizat de populație.

Perspective demografice și economice

În contextul accelerării procesului de îmbătrânire a populației nu ar trebui să ne mire dacă unele comune și orașe vor ajunge la o populație mult mai mică. Unele localități sunt pur și simplu condamnate să dispară sau să scadă la un nivel la care acum nu ne putem imagina. În lipsa atragerii unor investiții care să amelioreze calitatea vieții și a unor companii mari, care să ofere salarii pe măsură, nu ar trebui să ne mai mire migrația populației din rural către zone care le pot oferi un salariu și un stil de viață mai bun. În următorii ani va crește concurența dintre localități pentru resursele umane, având în vedere numărul redus de tineri, atât între comune cât și orașe. Totodată, municipiul Ploiești are de dus o luptă cu centrii urbani precum Bucureștiul și Brașovul, luptă ce pare a fi pierdută în acest moment. Localitățile care vor să se dezvolte trebuie în cel de al doisprezecelea ceas să ia măsuri prin care să atragă oameni din împrejurimi sau să mențină populația deja existentă. Pierzătorii se vor alege cu o populație îmbătrânită în care cu greu vor mai putea supraviețui. Cei ce doresc să vadă cum arată niște localități pe cale de dispariție să meargă în satele Jugureni sau Lapoș și chiar și în orașul Slănic.

Pentru a atrage populație sau măcar pentru a o menține pe cea existentă este nevoie de investiții în infrastructura rutieră, educațională, medicală, energetică și în sistemul de apă și canalizare. Totodată, degeaba ai toate aceste servicii la dispoziție dacă nivelul salarial este redus, mult sub ceea ce oferă Bucureștiul care e atât de aproape.

Salarii

Salariile mari nu pot veni dacă nu ai și o populație bine instruită. Acest lucru se poate face prin creșterea rolului Universității de Petrol și Gaze și a școlilor vocaționale care ar trebui atrase într-un parteneriat cu primăriile și consiliul județean pentru dezvoltarea unor profile ce privesc către viitor nu către trecut. Trebuie să realizăm că extracția de petrol și gaz în 20 de ani va fi istorie iar noile tehnologii și industriile bazate pe energie verde sunt prezentul și viitorul.

Tranziție verde

Prahova are la dispoziție în următorii ani 277 milioane de euro pentru tranziția verde. Acești bani, mult sau puțin, contează ca mediul privat să profite de acești bani pentru a genera creștere economică și sper ca acești bani să nu ajungă prin combinații la firme de partid care să atragă finanțări pentru niște proiecte de forme fără fond care să nu contribuie în cele din urmă cu nimic la prosperitatea județului ci să mărească conturile unor șmecheri, nu e prima dată când s-ar întâmpla. Pe de altă parte, rafinăriile și întreaga industrie construită în jurul acestora ar trebui ajutate să treacă la o tranziție verde astfel încât județul să nu aibă de suferit de pe urma pierderii companiilor din domeniul extractiv. După un boom de câțiva ani cu extragerea de gaze și petrol din Marea Neagră se va termina cu această industrie la modul în care o percepem acum. Ca să nu mai pomenesc de angajamentele luate de UE în scăderea dependenței de resursele energetice fosile având ca țintă reducerea cu 55% a emisiilor gazelor cu efect de seră până în 2030 iar în 2050 să ajungă la zero emisii.

Infrastructura

Următorii ani se anunță promițători în ceea ce privește investițiile în infrastructura județului, cel puțin așa ar trebui să fie după magnitudinea fondurile europene accesate și planurile pe care le are Consiliul Județean. Sper însă să nu se repete scenariul din anii trecuți în care fondurile pentru dezvoltare s-au scurs către firmele unor mari șmecheri din județ și din țară iar investițiile au fost deficitare sau nu s-au mai realizat.

În acest moment populația județului deservită de rețeaua de canalizare este de aproximativ 321.682 de persoane, ceea ce reprezintă cam 45,15% din total. Consiliul Județean a obținut o finanțare de 690 milioane euro în modernizarea rețelelor de apă și canal din Prahova, ceea ce ar însemna că aproape 100.000 de locuitori vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă față de capacitățile existente astăzi iar aproximativ 200.000 de oameni vor fi racordați la canalizare și vor beneficia de o mai bună tratare a apelor uzate.

În acest moment rețeaua de gaze acoperă 13 orașe (92,85%) și 41 de comune (45,55%) iar până în 2027 Consiliul Județean s-a angajat să introducă rețeaua de gaze în toate localitățile. Până acum singura rețea ce a primit finanțare este cea de pe Valea Slănicului, restul așteaptă o sursă de finanțare. Această măsură este una pe termen mediu, resursele din Marea Neagră sunt încă la început de a fi exploatate iar pentru a extrage cantitatea estimată sunt necesare zeci de miliarde de euro. Ce se va întâmpla cu rețeaua de gaz din județ din 2030 și mai ales în 2050 va rămâne să vedem, cei ce mai prindem acei ani.

Consiliul Județean are planuri ambițioase când vine vorba și de infrastructura rutieră. Și-a propus construcția unor șosele de centură la Păulești, Mizil, Comarnic, Bușteni și Azuga. Rămâne de văzut ca odată finalizate acestea dacă vor fi utile sau nu. Pe de altă parte, vrea să realizeze și drumuri de legătură directă între Valea Prahovei și Valea Teleajenului și să realizeze un nou drum între Valea Doftanei și Săcele. Toate aceste măsuri ale Consiliului Județean sunt depășite, necesară este construcția autostrăzii A3 între Ploiești și Brașov. Fără această autostradă traficul de pe Valea Prahovei nu se va descongestiona iar economia județului nu se va  dezvolta, investitorii vor prefera județele din Ardeal conectate la autostrăzile ce le leagă de Occident. Perspectiva construcției acestei șosele de mare viteză este îndepărtată, finanțare nu există cel puțin până în 2027 iar perspectivele după acest an sunt reduse spre nule având în vedere obiectivele UE în materie de mediu. Pe de altă parte, autostrada A7, care se întrevede a fi realizată în următorii ani nu va aduce beneficii economice majore județului având în vedere că fluxul de export nu este nord-sud ci sud-vest. Nimeni nu va dori să investească aici știind că va avea de trecut mărfurile peste munte pe DN1A sau DN1. O salvare poate fi drumul expres Ploiești-Găiești care poate conecta municipiul reședință de județ de autostrada A1. Această șansă există în măsura în care șoseaua de mare viteză va fi realizată la timp pe porțiunea Sibiu-Pitești, însă este posibil ca județul Prahova să piardă unele oportunități între timp.

În ceea ce privește sistemul de sănătate din județ, mare lucru nu s-a schimbat din punct de vedere al infrastructurii de sănătate. În 1990, Prahova avea o infrastructură sumară de sănătate de 16 spitale, 243 de dispensare medicale, 2 sanatorii TBC, 2 preventorii și 30 de creșe. După 30 de ani, datele INS arată că județul a rămas tot la 16 spitale la stat, în vreme ce mediul privat a construit 10 unități sanitare cu paturi. Principalele cifre care oglindesc acest sistem la nivel de județ țin de numărul de paturi la 1000 de locuitori. În acest moment sunt 5,3 paturi de spital la 1.000 de locuitori, cifră sub media națională. Totodată sunt 16,5 numărul de medici/10.000 locuitori, cifră mult sub media pe țară (31,1) iar luând în considerare îmbătrânirea personalului medical și a subdimensionării acestuia e posibil ca în curând să nu mai aibă cine să trateze bolnavii. Nu mă pot mira cum de nu s-a construit în sistemul public măcar un spital nou în 30 de ani  într-un județ ce se mândrește cu forța sa economică, dar care are rezultate sub media națională la indicatorii de sănătate. Investițiile în actuala infrastructură spitalicească este modestă, reprezintă doar modernizări ale unei infrastructuri vechi. Pe lângă fondurile europene, naționale, județene sau locale în modernizarea blocului operator, a aparaturii medicale sau a eficientizării energetice este nevoie de investiții și în resursa umană a acestor spitale. Investiția în infrastructura fizică a unui spital nu este de ajuns. Să ne uităm la spitalul județean din Suceava, care este o bijuterie iar resursa umană s-a făcut cunoscută la nivel național prin șpăgi și refuzul de a respecta cele mai elementare norme de igienă în pandemie. Cei ce merg la unele spitale sau secții din județ se lovesc de personalul medical subdimensionat, șpăgar, arogant, batjocoritor și zeflemitor. Prahova are sute de absolvenți de medicină, ei doar trebuie sprijiniți să revină acasă prin acordarea unor facilități. Salariul nu va fi de ajuns, facilități locative, un mediu de lucru plăcut și un spital modern îi poate atrage.

Pentru ca populația județului să crească iar unele localități să renască este nevoie de investiții inteligente în infrastructură și economie și eliminarea furtului din banul public prin diverse combinații. Prahova pe primul loc riscă să rămână doar un slogan electoral, cum de altfel au mai fost și altele și au rămas doar forme fără conținut.

Autor: Cosmin Ghimpu

Articole Recente

Pădurile și exploatarea forestieră până la construirea fabricii Drajna

Pădurile În 1891, într-o adresă a Primăiriei comunei Măneciu Pământeni adresată Ocolului Silvic Văleni se arată: „în această comună nu...

More Articles Like This