În ciuda numeroaselor distrugeri şi reparaţii, castelul boierilor Filipescu renovat de Elena Kretzulescu reprezintă una dintre puţinele reşedinţe boiereşti din Ţara Românească care s-a păstrat până în zilele noastre.
Castelul a fost construit pe un teren locuit încă din epoca bronzului, primul mare proprietar al moşiei Drajna a fost marele capitan şi cronicar Constantin Filipescu-Mărgineanu, nepotul domnitorului Şerban Cantacuzino. Nepotul acestuia, Nicolae Filipescu, a construit biserica din satul Drajna. Dupa moartea tatălui, timp în care moşia este prădata de trupele otomane, Alexandru Filipescu-Drăjneanul (1787-1856) reface singur domeniul familiei sale.
În timpul lui Alexandru Filipescu s-au construit zidurile care înconjoară curtea, fiind turnate şase tunuri din bronz cu monograma sa. In aceasi perioada se reface şi conacul cel mare, o clădire cu trei nivele, decorată în interior după stilul occidental.
În incinta conacului a fost constrită o biserică ce a purtat hramul «Sfantul Alexandru», fiind pictată de I. Vintilescu. Biserica a fost restaurată în 1844 de Elena Kretzulescu, aceasta a dăruit bisericii picturi realizate pe pânză de Corlson.
În capelă se află cavoul familiei, acoperit cu un bloc de marmură. Alexandru Filipescu a înfiinţat şi o vastă bibliotecă, aducând cu el valoroase cărţi de la Paris.
Castelul era construit pe trei nivele (parter şi două etaje), având douăzeci şi sapte de camere şi alte utilităţi, printre care şi o pivniţă enormă la subsol. La parter se găseau şi camerele oaspeţilor mobilate cu lemn masiv de nuc.
Palatul a trecut în posesia familiei Kretzulescu în anul 1854, când fiica lui Alexandru Filipescu se va casatori cu aga Constantin Kretzulescu. Înteaga moştenire a mosiei dar şi a casei Kretzulescu din Bucuresti, rămânând în posesia Elenei Kretzulescu.
În anul 1912 Elena Kretzulescu va începe, împreună cu fiul său renovarea castelului, respectând vechiul plan al conacului. Castelul a fost dotat cu băi moderne, apă curentă, curent electric etc.
Evenimentele istorice au afectat iremediabil moşia de la Drajna. Mai întâi, castelul a fost ocupat de trupele germane (1916), apoi a fost jefuit de trupele sovietice (1945). În urma acestei devastări de bunurile de valoare (mobilier, tablouri, lustre de cristal etc), castelul a avut diferite funcţii precum sediul Gospodariei Agricole de Stat, orfelinat, cămin de odihnă pentru sportivi, sanatoriu TBC, destinaţie pe care o are şi în prezent.
