Datele publicat recent ale recensământului din 2022 arată o scădere de 14.01% a populației municipiului Ploiești față de recensământul din 2011.
Situația demografică
Conform datelor provizorii, orașul ar fi ajuns la sub 200.000 de locuitori, mai exact la 180.539. Astfel, în doar 10 ani, Ploieștiul a pierdut 29.406 locuitori, ceea ce reprezintă cam cât un oraș precum Câmpina.
Ploieștiul este acum departe de cel mai ridicat număr de locuitori din istorie, înregistrat în 1992, când municipiul avea o populație de 252.715 suflete. În momentul în care se înregistra această populație, Ploieștiul avea încă o industrie prosperă și atrăgea forță de muncă din localitățile învecinate și nu numai.
Având în vedere tendința locuitorilor marilor orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov sau Sibiu de a se muta în proximitatea acestora am putea spune la prima vedere că ploieștenii s-au mutat în zonele suburbane de lângă. Dacă municipiul a pierdut peste 29.000 de locuitori aceștia ar trebui găsiți în localitățile învecinate. Nimic mai greșit! Singurele localități a căror număr de locuitori a crescut sunt Târgșoru Vechi, Blejoi, Păulești, Bucov și Plopu. Bărcănești, Brazi, Berceni și Ariceștii Rahtivani înregistrează scăderi ale populației. Surplusul de populație al localităților ce înregistrează creșteri față de 2011 este de în total de 4500 de locuitori. Așadar, foarte puțin din cei 29.000 de locuitori pierduți de Ploiești s-au mutat în împrejurimi. Zonele rezidențiale de lângă Ploiești sunt de cele mai multe ori câteva case adunate, departe de fenomenele petrecute pe lângă marile orașe, precum Florești (județul Cluj) sau Chiajna/Popești Leordeni (județul Ilfov) unde dezvoltatorii imobiliari au investit în construcția de noi blocuri și case. Cei ce s-au mutat pe lângă Ploiești au fost în general oameni cu venituri ridicate sătui să mai locuiască la bloc, care fie și-au construit o casă fie au cumpărat una de la dezvoltatori.
Suburbiile Ploieștiului nu s-au dezvoltat ca în alte orașe mari pentru că nu ar fi fost nimeni nebun să investească în niște locuințe în care nu ar sta nimeni, asta nu înseamnă că nu au existat tentative. Ne place sau nu să recunoaștem Ploiești este un oraș bolnav, rezultat a peste 30 de ani de proastă guvernare. Ploieștiul este acum un oraș poluat (așa era și înainte), cu o populație îmbătrânită, dezindustrializat și cu o infrastructură la pământ din care oamenii fug fie în afara țării, fie în București sau alte orașe mari care le oferă perspective mai bune.
Perspective economice
Veștile nu sunt tocmai bune dacă ne gândim la următorii 10-20 de ani. Resursele de hidrocarburi în baza căruia orașul a crescut și s-a dezvoltat, în viitor va fi un dezavantaj. În următorii ani Uniunea Europeană, implicit și România, și-a propus încă dinainte de războiul din Ucraina, nu doar scăderea dependenței de resursele energetice fosile ci chiar eliminarea acestora și trecerea la o economie verde, având ca țintă reducerea cu 55% a emisiilor gazelor cu efect de seră iar în 2050 să ajungă la zero emisii. Ploieștiul în momentul de față mai este ținut în viață de cele câteva rafinării, fabrica de detergenți și câteva firme. Toate aceste companii, cu unele excepții, au nevoie de forță de muncă prost plătită, cu salariu minim pe economie sau puțin peste. Ce se va întâmpla după ce mașinile electrice sau hibride o să își ia avânt iar energia nu va mai fi produsă din surse fosile?
Până acum nu am auzit pe nimeni să vină cu soluții pentru dezvoltarea acestui oraș pe termen lung. În acest momentul Ploieștiul are probleme de bază legate de apă caldă și căldură, nu are timp să se gândească la viitor când proprii locuitori îngheață în case. Nimeni nu spune public că sistemul actual de termoficare este depășit, că infrastructura de transport a apei calde este praf și necesită investiții colosale sau că CAF-urile au și ele nevoie de investiții sau că energia s-a scumpit atât de mult încât nu mai este rentabil și sustenabil să te încălzești în acest mod. Niciun politician local nu are curajul să ia taurul de coarne și să iasă public. Se merge în continuare pe principiul: „las-o așa că merge bine și-așa”. Nu o să mai meargă așa mult timp. La actualul sistem de încălzire nu este prezentată nicio alternativă. Să spunem că vor fi atrași bani europeni sau fonduri naționale pentru infrastructura de transport a agentului termic sau că CAF-urile vor fi modernizate dar ce vom face în 8 ani când combustibilii fosili ar trebui reduși considerabil sau ca în 27 de ani să nu mai fie deloc folosiți. Soluțiile nu sunt complicate însă este nevoie de investiții serioase. Pe lângă banii ce vin de la UE și guvern se pot acorda stimulente pentru investiția în pompe de căldură, panouri solare sau reabilitarea energetică a clădirilor. Se poate face acest lucru, însă există dorință sau posibilitate? Cum poate Ploieștiul să stimuleze investițiile în acest domeniu când până acum administrațiile nu s-au preocupat de menținerea infrastructurii energetice a orașului. Județul Prahova va primi 277 milioane de euro pentru tranziția la o economie verde, rămâne de văzut în ce măsură mediul privat va profita de pe urma acestei oportunități.
Revenind de la energie la economie. Ploieștiul s-a remarcat în istoria sa din ultimii zeci de ani prin industria sa prosperă. Industria petrolieră și chimică a menținut acest oraș printre primele centre urbane din țară, însă în ultimii 20 de ani ușor ușor se vede o dezindustrializare. Multe locuri de muncă din industrie au pierit ca urmare a dispariției unor platforme industriale, modernizări, automatizări sau a falimentelor. Dispărând aceste locuri de muncă populația a trebuit să găsească alternative. Fie a părăsit țara, fie s-a îndreptat spre alte orașe care ofereau oportunități economice mai bune. Alții mai puțin norocoși au rămas sau s-au îndreptat de nevoie în sectoare economice slab plătite (comerț, servicii etc). În ultimii ani Ploieștiul, mai exact zona Ploieștiului a atras un singur investitor de calibru, Haier. Toate parcurile industriale de pe lângă Ploiești nu au agenți economici de calibru și niciun alt investitor mare nu se înghesuiește să vină în oraș.
Municipiul Ploiești nu este încă conectată prin autostradă de Occident și de alte orașe mari din țară. Un impuls economic ar fi trebuit să fie autostrada București-Brașov, însă aceasta se oprește la Ploiești. Niciun investitor de calibru nu s-ar încumeta să investească aici pentru a se chinui cu transportul mărfurilor pe DN1 sau DN1A. Autostrada nu se întrevede la orizont, cel puțin până la următorul exercițiu financiar al UE nu ar trebui să visăm, asta dacă după 2028 Uniunea va mai finanța construcția de șosele de mare viteză. A7 este în construcție iar dacă va fi gata la termen, nu va ajuta foarte mult Ploieștiul din punct de vedere economic.
Concluzii
În momentul de față, Prahova, se află pe locul 8 la nivel național în privința veniturilor (3656 lei- salariu mediu), rămânând în urma unor județe precum Cluj, Timiș sau Ilfov. Raportându-ne și la PIB/cap de locuitor, din primele poziții județul Prahova a ajuns pe 11 la nivel național, sub media națională.
Așadar, când ai venituri sub cele mai dezvoltate regiuni ale țării (în apropiere având Bucureștiul care înregistrează venituri pe cap de locuitor superioare oricărei alte zone din țară) iar nivelul de trai a scăzut constat nu e de mirare de ce populația orașului a scăzut atât de dramatic. Este posibil în viitor ca numărul de locuitori să scadă și mai mult. Ploieștiul va ajunge un oraș din care tinerii vor fugi odată cu terminarea liceului fără a se mai întoarce căci nu ar mai avea de ce. Atragerea unor companii de calibru care să realizeze produse cu o înaltă valoare adăugată , care să ofere și salarii pe măsură ar fi o soluție însă nu e de ajuns. Pe lângă atragerea de investiții mari e nevoie și de măsuri sustenabile în infrastructura energetică, educațională și de sănătate. Îmi e teamă că acest lucru nu se va întâmpla prea curând cu actuala administrație incompetentă din vârful Ploieștiului care a ratat atragere de fonduri europene serioase în actualul exercițiu bugetar al UE.
Autor: Cosmin Ghimpu
