Drumul Vinului este un proiect iniţiat încă din anul 2004, în care turiştii sunt invitaţi să străbată podgorii renumite ale judeţului Prahova pe un traseu cu o lungime de 58 de kilometri care include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit în Antichitate de negustorii romani care străbateau Europa.
Drumul trece prin localităţile: Filipeştii de Pădure, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani şi Gura Vadului, fiind introduse în acest circuit şi cramele de la Urlaţi , Valea Călugărească şi Tohani unde pot fi degustate vinuri şi spumante însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale.
Traseul parcurge zone cu mii de hectare de cultură de viţă-de-vie, opt crame celebre, conace care au aparţinut vechilor familii boiereşti şi chiar membrilor familiei regale, unele renovate şi intrate recent în circuitul turistic, altele în ruină, dar la fel de spectaculoase, mănăstiri şi muzee tematice care reconstituie atmosfera din casele moşnenilor din zona.
Pe acest traseu pot fi bifate Conacul Bellu de la Urlati, Muzeul Crama 1777, Manastirea Zamfira, Manastirea Varbila si Manastirea Jercalai. Excursia pe acest drum poate sa inceapa cu cel mai nordic punct al Drumului Vinului, Cramele Rhein din Azuga, cu intoarcere spre Ploiesti, cu popasuri la ruinele palatului Micul Trianon de la Floresti si la conacul Pana Filipescu, recent renovat, din Filipestii de Padure, apoi traseul catre Boldesti-Scaieni si Urlati.
Pe “Drumul Vinului”, in Valea Teleajenului poate fi vizitata de turisti si Manastirea Zamfira, construita in anul 1719, a carei pictura este realizata in intregime de Nicolae Grigorescu, la varsta de 18 ani. Se poate continua apoi pe drumul vinului unde poate fi vizitata Crama Seciu, asezata intre viile dealului Seciu, la aproximativ 3 kilometri de orasul Boldesti. Complexul cuprinde o vinoteca de exceptie recunoscuta si peste hotare.
Un alt popas pe drumul vinului poate fi facut la Conacul Matac, aflat in localitatea Valea Calugareasca. In acest loc a poposit, în 1969, Richard Nixon, primul preşedinte al SUA care a vizitat România. Conacul a fost, de asemenea, şi platoul de filmare pentru două dintre cele mai cunoscute filme româneşti, „Colierul de turcoaze“ şi „Secretul lui Bachus“. Din păcate, clădirea este la un pas să devină o ruină – abandonată de autorităţi, poate fi admirată doar din exterior, dar cu precizarea că o vizită în curtea conacului trebuie anunţată la Institut.
De asemenea un alt punct de interes in Valea Calugareasca este Muzeul „Crama 1777“ care este o reproducere a Cramei de la 1777, cea mai veche construcție țărănească din lemn de pe teritoriul județului Prahova și printre cele mai reprezentative din zonele viticole ale Țării Românești, fiind construită în anul 1777, conform inscripției existente pe portalul ușii.
O alta manastire aflata pe acest traseu este Varbila, aflata la 15 kilometri de Ploiesti, fiind cea mai veche din judet, datand din anul 1510, si care pastreaza inca urmele trecerii voievodului Mihai Viteazul, care a folosit-o ca loc de popas si de rugaciune.
Ajunsi la Urlati, aici puteti vizita Muzeul „Conacul Bellu”, ce a aparţinut celebrului colecţionar de artă, baronul Alexandru Bellu (1850-1921), recunoscut în epocă ca un reputat artist- fotograf, numismat, om de aleasă cultură. Puteti lua masa „Conacul dintre vii”, aflat in imediata apropiere a conacului Bellu sau puteti merge pana la Ferma Dacilor.
Crama Tohani s-a dezvoltat pe fostul domeniu care a aparţinut principelui Nicolae al României, fratele Regelui Carol al II-lea. Alintat Niky, un rebel, pasionat de aviaţie, de sport şi viaţă mondenă, în 1931, principele se căsătoreşte cu Ioana Doletti, o tânără fără titluri nobiliare, iar ceremonia are loc în biserica de la Tohani.
Domeniul deţine aproximativ 500 de hectare de vie, iar aici puteţi degusta şi cumpăra vinuri din soiurile Fetească Neagră, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, diverse cupaje speciale (vinuri roşii), Busuioacă de Bohotin (vin rosé), Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Riesling, Chardonnay, Tămâioasă Românească, Shiraz, diverse cupaje speciale (vinuri albe). Deşi în cramă se află vinuri din anii ’50, acestea nu se pot degusta, însă aveţi acces la vinuri din anii ’80.
Budureasca, o cramă tânără, înfiinţată în anul 2013, are o suprafaţă uriaşă, de peste 5.000 de metri pătraţi, îngropată pe trei laturi tocmai pentru a asigura vinurilor o temperatură constantă. În cele două săli speciale pot fi degustate cinci din gamele de top ale domeniului. Pe lângă degustări asistate de enologul (n.r. – specialist care se ocupă cu vinificaţia şi cu studiul produselor derivate ale viei şi ale vinului) propriu, turiştii pot face un tur exterior al cramei şi al viei, dar şi un tur interior cu acces în camera tancurilor şi în cea a butoaielor.
Domeniile Urlaţi, situate şi ele pe aceeaşi latitudine cu mult mai celebrele zone viticole Toscana şi Bordeaux, sunt recunoscute pentru calitatea vinurilor din soiurile Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling, dar şi Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon. Pe lângă soiurile de vin amintite puteţi degusta vinul pelin de Urlaţi, Pelin Frizzante de Urlaţi (alb, roze) şi Pelin de Urlaţi (alb, roze, roşu). Programul de degustare este între orele 9.00 şi 17.00.
Crama Basilescu, cu o tradiţie de un secol, se află tot în oraşul Urlaţi şi poate fi vizitată pentru degustare de vinuri din gamele de top precum Golem, Îngeri din Micul Paris, Eclipse şi Autentique, programul fiind între orele 10.00 şi 16.00. Cele mai vechi vinuri care pot fi găsite în cramă sunt din anul 2013.
Conacul Urlăţeanu, ridicat în 1922 în oraşul Urlaţi de familia boierului cu acelaşi nume, a fost preluat la finalul anilor ’90 de către Cramele Halewood. Este primul centru viticol care a oferit turiştilor posibilitatea să viziteze o cramă funcţională. Cel mai vechi vin care poate fi găsit în cramă este Cherry Tree Hill.
Cramele Rotenberg, producător de vinuri artizanale, sunt cunoscute pentru vinul produs exclusiv după metoda tradiţională, fără nicio urmă de industrializare sau de robotizare. Situate între comunele Ceptura şi Fântânele, cramele sunt deservite de o plantaţie de vie care se întinde pe o suprafaţă de 18 hectare, preponderant cu Merlot. Aici se pot face degustări de vin exclusiv din soiul Merlot şi se pot cumpăra vinurile Merlot Emeriturs, Merlot Ceptura, Notorius Blanc de Merlot, Notorius Merlot, Notorius Rose, Menestrel Blanc de Merlot, Menestrel Merlot, Menestrel Rose, Rapsod Merlot, Rapsod Rose, dar şi din gama Rezerva Proprietarului (Merlot Emeriturs, Primus Ceptura). Cel mai vechi vin care poate fi găsit în cramă este Rotenberg Clasic din 2006.
Crama SERVE, înfiinţată în anii 1990 de contele Guy de Poix, se află în comuna Ceptura, iar aici s-au produs pentru prima dată în România primul Cuvée românesc şi primul roze sec românesc. Turiştii care ajung la Ceptura pot vizita via, crama, pot participa la degustare – vinurile disponibile sunt din gamele Vinul Cavalerului, Terra Romana şi Cuvée –, toate aceste servicii fiind oferite de către un specialist al cramei. Cel mai vechi vin care poate fi găsit în cramă este produs în 1999.
