Thursday, November 28, 2024

Povestea cabanei Muntele Roșu

Must Read

Autor: Cosmin Ghimpu

Cabana Muntele Roșu a fost construită în anul 1948 din inițiativa Asociației “Turing-Clubul României”. Numele cabanei vine de la culoarea bujorilor de munte care acoperă pantele învecinate din golul alpin care înfloresc în luna iunie. Suprafaţa extinsă pe care se produce spectacolul înfloririi face ca muntele să devină „roşu“ în această perioadă, de unde şi numele.

Rododendronul este o plantă cu un gen extrem de variat, dar cuprinde doar specii care cresc la altitudine înaltă şi se găsesc în munții Himalaya, Caucaz, Carpaţi, Alpi şi Pirinei. Dintre variaţiile sale, rhododendron kotschyi este singura specie care creşte în munţii României, în zona alpină şi subalpină, în goluri de munte sau pe coaste.

Raritatea sa face să fie o plantă ocrotită şi protejată în perimetrul Carpaţilor. De altfel, planta care a devenit o emblemă a masivului Ciucaş a dus la instituirea unei rezervaţii, numită „Zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) din Munţii Ciucaş“, situată în zona de întâlnire a potecii ce urcă Muntele Roşu cu cea care vine de la Culmea Gropşoarele, şi care pune sub ocrotire o suprafaţă de 2 ha cu smârdar, plantă declarată monument al naturii. Planta este ocrotită de lege, culegerea fiind sancţionată cu amenzi între 3.000 de lei şi 5.000 de lei.

Cabana de la Muntele Roșu a fost a treia cabana ridicata în Masivul Ciucaș după Cabana Alexandru Vlahuță (1937) și Cabana Babarunca (1939). Cabana Alexandru Vlahuță a fost numită, mai târziu cabana Ciucaș, iar după reconstrucția terminată în 2011, Cabana Vârful Ciucaș.

Cabana Muntele Rosu 2007
Cabana Muntele Rosu 2007

Cabana Muntele Roșu se află la o altitudine de 1280 metri, într-o poiană de pe versantul sud-vestic al Muntelui Roșu, fiind cândva principala bază turistică din Munții Ciucaș. Vremurile păreau a fi destul de îngăduitoare cu cabana, aceasta având parte de mai multe renovări după Revoluția 1989. Acum, cabana este închisă, de câțiva ani doi dintre proprietari se judecă într-un complicat proces de retrocedare care nu se mai sfârșește și care are ca rezultat în acest moment degradarea cabanei.

Pănă la proces, cabana avea o capacitate de cazare de 61 locuri în 23 camere  și 26 locuri în 7 camere de 3-4 paturi în Cabana Bujorul Roșu și 20 locuri ân 10 căsuțe camping.

Articole Recente

Pădurile și exploatarea forestieră până la construirea fabricii Drajna

Pădurile În 1891, într-o adresă a Primăiriei comunei Măneciu Pământeni adresată Ocolului Silvic Văleni se arată: „în această comună nu...

More Articles Like This