Moara de apă din Drajna a fost zidita din piatra de rau in secolul XVII , pe un iaz abatut din raul Teleajen. Moara este localizata la intrarea in satul Drajna de Jos, pe partea dreapta a raului Teleajen.
Moara a fost zidita din piatra de rau, in secolul al XVII-lea, de familia boierului Filipescu, o instalaţie tărănească monumentală prin proporţii, soliditate, organizare, materiale folosite şi arhitectură în general.
Moara are o lungime de 12 m si o latimea de 8,5 m, iar roata de lemn are diametrul de 2 m. Forma actuala a constructiei dateaza de la mijlocul secolului al XIX-lea, cand a fost refacuta si ampliata. Partea superioara este din lemn iar acoperisul este invelit cu sindrila.
Imediat dupa moara, in secolul al XIX-lea se ridica un vechi portic de piatra, ce indica drumul spre castelul Filipescu si care avea gravate in chirilicăanumele lui Alexandru N. Filipescu si anul 1851, data la care el a inceput reconstructia conacului. De la portic, o alee traversa satul, conducand pana la dealul pe care se inalta zidurile groase ale curtii de la Drajna.
Mecanismul de macinat era format din 2 pietre de moara: una fixa si una mobila, (cea mobila se invarte si zdrobeste grauntele). Acesta a fost distrus de-a lungul anilor de diferiti exploatatori, iar pietrele exista dar sunt printre daramaturi. Reparatia lor se facea cu niste ciocane speciale care intretin rizurile care macina boabele. Cu aceeasi moara cu ajutorul separatorului macina si grau si faina. Cu ajutorul unui surub se ridica piatra mobila de pe piatra fixa si in functie de inaltime sa obtina granulatia dorita. Curelele erau de dimensiuni mari si realizate din textura de cauciuc.
Ultima familie de boieri care a existat în Drajna a fost a lui Dumitru Kretzulescu-Warthiadi, proprietarul Castelului Filipescu, fiul Elenei Kretzulescu si al generalului Panait Warthiadi. Ca mai toți strămoșii săi nu avea obiceiul să locuiască la Drajna, ci la București. Treburile moșiei erau lăsate în mâna arendașilor și administratorilor, dintre care cei mai cunoscuți fiind : Cristodor Stravidi, Chiranoiu din Văleni și Buțu Ardeleanu.
Aflată aproape în stare de paragină începând cu finalul secolului al XX0lea, moara a tras atenția autorităților locale din Drajna care au încercat reabilitarea acesteia. Ansamblul construit din piatră de râu a fost retrocedat în 2007, iar după mai mulți ani, Primăria Drajna a reușit să cumpere moara cu suma de 500.000 de lei.
În 2019, Primăria Drajna a depus și a obținut finanțare europeană pentru a reabilita și repune în circuitul turistic moara de apă Warthiadi, obiectiv clasificat drept monument istoric de valoare națională. Valoarea investiției, desfășurată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, a fost de 3,4 milioane de lei.
Restauratorii au păstrat și refăcut în amănunt obiectivul asa cum era in 1939. Moara are o lungime de 12m și lățimea de 8,5 m, iar roata de lemn-un diametru de 2 m. Mecanismul de măcinat, cel pentru a cărui procurare a fost intârziată investiția, era format din 2 pietre de moară, una fixă și una mobilă, iar grăunțele se măcinau prin efectul pietrei mobile.
Moara de apă din Drajna a aparut si in decoruri de filme – „Intoarcerea Vlasinilor” (din minutul 50:28)si in „Haiducii lui Sapte Cai“.
Acest monument este unic in judetul Prahova se afla intr-o stare de conservare precara din cauza lipsei de intretinere si a dezinteresului autoritatilor si a proprietarului.
Surse: Romania Resorts
