Autor: Cosmin Ghimpu
Monumentul eroilor de la Măneciu Pământeni a fost înățat după primul război mondial, fiind lucrat de sculptorul Temistocle Vidali din Ploiești.
Lucrarea reprezintă un vultur cu aripile întinse, simbol al biruinței, iar pe plăcile de marmură de pe laturile lui sunt dăltuite în piatră numele celor 108 eroi ai satului Măneciu Pământeni, căzuți în primul război mondial.
Istoricul monumentului începe după primul război mondial când căpitanului Nicolae C. Ionescu, demobilizat la 3 martie 1918 care fiind părtaș la luptele date în 1916-1918, când sub ochii lui i-au murit atâți camarazi de arme înroșind cu sângele lor glia țării, a hotărât să mobilizeze în jurul său oameni de încredere, foști luptători, formând un Comitet de acțiune în fruntea căruia a fost ales președinte și din care făceau parte: Ioniță Șerban, Petre Boștinescu (primar), Ion Mihai B. Luca, Ion Chiriobocea, Teodor Ariciu- ales casier, Grigore Nicolae, Nicolae N. Ariciu; Nicolae Drăgoi; Ion Teșileanu; Ion Ene Dănilă.
După formarea acestui comitet, aceștia au hotărât ca monumentul ce reprezintă un vultur cu aripile ridicate deasupra munților să fie realizat din bronz de sculptorul ploieștean Temistocle Vidali, iar pentru plata acestuia s-au strâns 29.000 lei folosind baluri, liste de subscripții și mai ales serbările școlare pentru a fi cât mai atrăgătoare.
După 2 ani, în 1923, în primăvară, construcția monumentului se apropia de sfârșit, în același timp fiind aproape gata și noul local de școală cu două săli de clasă.
Monumentul a fost inaugurat în 29 iunie 1923, concomitent cu inaugurarea noii clădiri a școlii primare din Măneciu Pământeni. La inaugurare a participat și famfara Regimentului 32 Mircea.
În timp ce erau tăiate panglicile de la intrarea în noua clădire a școlii și cea din jurul monumentului, după care citindu-se numărul celor 108 eroi înscriși pe plăcile de marmură ale monumentului iar în timp ce fanfarele intonau imnuri patriotice.
Cu această ocazie au ținut cuvântări Nicolae C. Ionescu, prefectul județului Spirea Sorescu, inspectorul Școlar Gh. Tomescu și revizorul școlar Ioan Gigorescu, evenimentul fiind imortalizat prin intermediul unor fotografii atât în fața școlii cât și a monumentului; după care, toți cei prezenți uniți într-un fluviu uman au încins o horă în jurul monumentului.
În anii de după al doilea război mondial au fost aduse unele modificări la forma monumentului. Sub grija primarului de atunci Ion M. Neagu a fost reparată acvila din vârful monumentului iar în 1958 și 1959 datorită secretarului de atunci Ioan I. Neagu, movila de pământ pe care era așezat monumentul a fost înlocuită cu un soclu de beton iar gardul de lemn, înlocuit cu unul de fier.
În cele din urmă, în anul 1972, profesorul Nicu Begea a procedat la reparația soclului de beton și plăcile cu numele eroilor, așa cum se află și în prezent.
Sursă: Alexandru Barbu și Valeriu Neamțu, Hrisovul Pădurilor de brad, Editura Publi-Ligna, 1991
Nicolae Costea Teleajen, La Chiciura Șoimului – Monografia comunei Măneciu, Editura Printeuro, 2007
