Castrul roman de la Drajna de Sus, ridicat de Legiunea a V-a Macedonica, una dintre cele doua legiuni romane stationate permanent in Dacia se întinde pe mai bine de 4 hectare. Castrul se află în satul Drajna de Sus, comuna Drajna, pe platoul dealului Grădiștea, la o altitudine de 475 m.
Castrul a fost descoperit in 1883 de M.D.Bazilescu, un profesor care a instiintat Ministerul Instructiunii Publice despre descoperirea facuta in timplul lucrarilor agricole. Primele cercetari arheologice s-au desfasurat intre anii 1937-1940 cand s-a constatat ca forma castrului este dreptunghiulara.
Descoperiri arheologice:
În anul 1888 au fost realizate săpături de mică amploar eîn zona hypocaustului. Grigore Tocilescu a realizat câteva sondaje și a descoperit cărămizi și țigle cu ștampilele legiunilor I Italica,V Macedonica, XI Claudia și a cohortei Commagenorum.
Primele cercetări sistematice au fost efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. S-a constatat că acest castru are forma dreptunghiulară cu dimensiunile 176 x 200 m, că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monedele, cele mai recente fiind din anul 116-117 din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian.
În incinta castrului s-au descoperit numeroase cărămizi cu ștampile care atestă prezenta unor trupe romane precum: Cohors I Flavia Commagenorum, pomenită și într-o diplomă militară din anul 105 printre trupele provinciei din sudul Dunării; precum și trei detașamente din legiunile I Italică staționate la Novae (Sistov), V Macedonia staționată la Troesmis (Iglita) și XI Claudia Pia Fidelis staționată la Durostorum (Silistra). După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene.
Prima fază de construire, val de pământ și palisade (Drajna de Sus I) este construită probabil în toamna-iarna anului 101, și a durat până la sfârșitul celui de-al doilea război daco-roman. Dimensiunile castrului în această fază rămân încă necunoscute. Cea de-a doua fază de construcție (Drajna de Sus II) este reprezentată de un zid dublu de piatră ce avea dimensiunile 185 X 190 m, și a funcționat în perioada 106-117/8.
Au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, o piscină etc. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi.
Sapaturile arheologice desfasurate aici au scos la iveala partial Portile de Nord si Vest, Drumul Principal, Cladirea Comandamentului, templul, Cladirea Comandantului. In casa comandantului, precum si in cazarme, incalzirea se efectua prin niste tuburi ceramice din pardoseala, potrivit rezultatelor scanarii la adancime, cu instrumente de mare precizie. Zidul incintei era din piatra iar castrul avea capacitatea de a adăposti aproape 2.000 de soldaţi romani.
Primele descoperiri arheologice de la Drajna, de la mijlocul anilor ‘90, au scos la lumina ceramica dacica si romana, monede din perioada 88 – 117 d. Chr, precum si piese de port si podoabe, piese de pavaj stampilate cu insemnele unitatilor militare care erau cantonate aici, pe teritoriul vechii Dacii.
Istoric:
Castrul de la Drajna de Sus, alături de cele de la Mălăiești și Pietroasele a avut rol de adăpost armatelor lui Laberius Maximus în timpul iernii din 101-102, când a avut loc primul război daco-roman, mai apoi ca bază operațiunilor desfășurate de către acesta la nord de munți.Împreună cu castrele de la Mălăiești, Târgușorul Vechi și Voinești, făcea parte dintr-un sistem de apărare al primelor decenii din secolul al II-lea prin care se controlau trecerea dinspre și către sud-estul Transilvaniei, prin munți. După moartea Împăratului Traian castru a fost abandonat, ulterior fiind locuit de populația geto-dacă autohtonă.
Castrul roman de la Drajna a fost inclus in traseul “Drumul Fructelor”, un proiect de promovare a judetului Prahova.
