Tuesday, January 21, 2025

Povestea fortificației dacice de la Cetățuia

Must Read
Cetățuia văzută dinspre Valea Teleajenului
Cetățuia văzută dinspre Valea Teleajenului

La est de satul Homorâciu se remarcă pe dealurile din est, între văile râurilor Teleajen și Drajna, o proeminență, ce o diferențiază de celelalte. Vârful în cauză are 710 m altitudine și este cunoscut de către localnici ca Cetățuia.

Cetățuia văzută dinspre Valea Teleajenului
Cetățuia văzută dinspre Valea Teleajenului

In dealul Cetatuia a existat intr-adevar, asa cum sugereaza si numele, o cetate, aceasta fiind de origine dacica, inconjurata de terase, asemanatoare cetatilor dacice din Muntii Orastiei. Pe micul platou din varf exista un turn sau o locuinta intarita, cu valuri de aparare. Această cetate este posibil să fie antica Ramidava. Suprafața sitului este de aproximaiv 4000 m2 și se află la o altitudine de 704 m

 

Aceasta fortificatie isi gaseste deplina justificare daca tinem seama ca din acest punct se puteau controla vaile Teleajenului si Drajnei impreuna cu drumurile din lungul lor. Aceleasi ratiuni care i-au facut pe daci sa construiasca fortificatia de pe Movila de la Gura Vitioarei.

Cetățuia văzuta din Drajna
Cetățuia văzuta din Drajna

Pe acest deal, în anul 1840 au fost descoperite într-o ascunzatoare cu pereți de piatră trei șerpi de aur lungi de circa 60 cm. Sapaturile arheologice ulterioare de aici si de pe micile platouri de la sud de varf au dat la iveala cioburi de vase de lut din epoca bronzului, cu gatul evazat, lucrate cu mana, apartinand culturii Monteoru si resturi de vase mai noi, din a doua jumatate a epocii fierului (Latene), lucrate cu mana si cu roata.  Începutul  Laten-ului în România este la o dată discutabilă : 450/350 i.Hr., iar sfârșitul este plasat în momentul în care Dacia este cucerită de romani, respectiv în anul 106. Civilizația Latene în spațiul nostru mai este cunoscută și ca civilizația geto-dacă.

Cetățuia dinspre Măneciu
Cetățuia dinspre Măneciu

La aproximativ două sute de metri spre sud găsim Vârful Pietrii, un loc deosebit, unde în trecut sătenii se adunau la comemorarea unor evenimente importante. În anul 1935 Alexandru Bărcăcilă scria că pe stânca de la Vârful Pietrei erau gravate nume de săteni, chiar și al preotului din sat. În timp, aceste stânci au fost erodate de ploi și vânt, iar acele gravuri au fost șterse.

În prezent, nu se mai văd ruine, dealul fiind împădurit și greu accesibil, iar fundațiile, acoperite de pământ. În trecut, se spune că exista un monument în această zonă, dar a fost deteriorat de vreme.

Sursa: Cetatea geto-dacică de la Făget – La Cetăţea (drajna.ro)

Articole Recente

Pădurile și exploatarea forestieră până la construirea fabricii Drajna

Pădurile În 1891, într-o adresă a Primăiriei comunei Măneciu Pământeni adresată Ocolului Silvic Văleni se arată: „în această comună nu...

More Articles Like This